Persoanele supraponderale pot avea boli de inimă nedepistate

Supraponderabilitatea este o problema majoara a societatii din zilele noastre. Alimentatia si lipsa exercitiilor fizice contribuie decisiv la aceste probleme, care ulterior se pot transforma in grave afectiuni cardiace.

Cei care au probleme cu kilogramele in plus inca din tinerete trebuie sa stie ca o asemenea problema poate avea efecte grave asupra sanatatii inimii, fiind predispusi la o boala cardiaca ascunsa.

Specialistii in domeniu au realizat un nou studiu, care a demonstrat legatura dintre calcifierea arterei coronariene si obezitate. Practic cu cat o persoana este obeza pentru mai mult timp in viata sa, cu atat riscurile calcifierii arterei coronariene este mai mare.  Aceasta este o afectiune cardiaca pe care doctorii nu o pot diagnostica atat de usor deoarece nu prezinta simptome atunci cand suntem adulti. De fapt, fiecare an in care o persoana este obeza atunci cand are intre 18 si 30 de ani inseamna o crestere a acestui risc cu doua-patru procente.

De asemenea calcifierea coronariana, desi nu se poate observa prin simptome, arata cat de mare este probabilitatea ca o persoana sa sufere de anumite boli de inima in viitor. Desi nu putem vorbi de un procent mare al cresterii riscului de imbolnavire, el este insumat de-a lungul anilor si rezulta intr-o probabilitate destul de ridicata de a face boli cardiace.

Astfel, persoanele care stiu ca au kilograme in plus trebuie sa inceapa sa le dea jos, fara a le mai acumula ulterior. Numai in acest fel  isi pot proteja sanatatea inimii. Pentru a fi cat mai eficienti in acest efort, specialistii ne sfatuiesc sa ne fixam anumite obiective in care sa nu ne propunem neaparat sa dam jos un anumit numar de kilograme, ci sa stabilim un interval in interiorul caruia sa ne situam.

Cauzele şi simptomele bolilor cardiovasculare

Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate la nivel mondial, fiind raspunzatoare anual de pierderea a peste 17 milioane de vieti. Mai mult de sapte milioane din numarul total de decese prin boli cardiovasculare se datoreaza bolii coronariene ischemice, in timp ce atacul vascular cerebral revendica anual peste sase milioane de vieti. Potrivit specialistilor,hipertensiunea arteriala poate fi legata de producerea a nici mai mult, nici mai putin de 9,4 milioane de decese.

Dar sa vedem in primul rand ce reprezinta bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sunt datorate tulburarilor de inima si ale vaselor de sange care includ boli coronariene, adica boli ale vaselor de sange care iriga muschiul cardiac, boli cerebrovasculare (boli ale vaselor de sange care iriga creierul) sau boli arteriale periferice (boli ale vaselor de sange care iriga bratele si picioarele).

De asemenea pot exista boli reumatice, care se manifesta printr-o deterioare a muschiului cardiac si a valvelor cardiace, boli congenitale de inima, adica malformatii in structura inimii, existente inca de la nastere, dar si tromboze venoase profunde si embolii pulmonare, prin formarea de cheaguri de sange in venele de la picioare, care pot ajunge la inimia sau la plamani.

Atacurile cardiace si accidentele vasculare cerebrale sunt, de obicei, evenimente acute si sunt cauzate de un blocaj care impiedica traseul sangelui la nivelul inimii sau creierului. Motivul cel mai frecvent  pentru care se intampla aceste fenomene este acumularea de colesterol pe peretii interiori ai vaselor de sange care alimenteaza inima sau creierul.

De asemenea accidentele vasculare cerebrale mai pot fi cauzate si de sangerarea unui vas de sange din creier sau din cauza cheagurilor de sange.

Cauze

Factori de risc cei mai importanti ai bolilor de inima si ai accidentelor vasculare cerebrale sunt dieta nesanatoasa, lipsa de activitate fizica si consumul de tutun. Comportamentele factorilor de risc sunt responsabile pentru 80% dintre bolile cardiace coronariene si cerebrovasculare.

Alimentatia nesanatoase si sedentarismului pot avea efecte foarte nocive asupra organismului. Aceste efecte pot aparea la persoane care prezinta si factori de risc intermediar, cum ar fi hipertensiunea arteriala, nivelul ridicat al glucozei si al lipidelor din sange si excesul de greutate sau obezitatea.

Alti factori determinanti pot fi reprezentati de schimbarile sociale, economice si culturale, cum sunt globalizarea, urbanizarea si imbatranirea populatiei, dar si saracia si stresul.

Simptome

Simptomele unui atac de cord, spre exemplu, includ durerea sau disconfortul in centrul pieptului, durere sau disconfort la nivelul bratelor, umarului stang sau maxilarului.

Persoana care sufera un atac de cord poate avea dificultati de respiratie, senzatie de rau sau varsaturi, senzatie de slabiciune. Femeile sunt mai susceptibile de a avea dificultati de respiratie, greata, varsaturi si dureri de spate sau la nivelul maxilarului.

Cel mai frecvent simptom al unui accident vascular cerebral este slabiciunea brusca a fetei, a bratului sau a piciorului, de cele mai multe ori, pe o singura parte a corpului. O amorteala a fetei, confuzie si dificultate in vorbire, tulburari ale vederii, dificultati ale mersului, pierderea echilibrului sau dureri de cap severe, lesinul, urmat de stari de inconstienta pot fi alte simptome ale accidentului vascular cerebral.
Persoanele care sesizeaza astfel de simptome, trebuie sa se prezinte de urgenta la medic sau sa solicite asistenta medicala.