Cauzele şi simptomele bolilor cardiovasculare

Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate la nivel mondial, fiind raspunzatoare anual de pierderea a peste 17 milioane de vieti. Mai mult de sapte milioane din numarul total de decese prin boli cardiovasculare se datoreaza bolii coronariene ischemice, in timp ce atacul vascular cerebral revendica anual peste sase milioane de vieti. Potrivit specialistilor,hipertensiunea arteriala poate fi legata de producerea a nici mai mult, nici mai putin de 9,4 milioane de decese.

Dar sa vedem in primul rand ce reprezinta bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sunt datorate tulburarilor de inima si ale vaselor de sange care includ boli coronariene, adica boli ale vaselor de sange care iriga muschiul cardiac, boli cerebrovasculare (boli ale vaselor de sange care iriga creierul) sau boli arteriale periferice (boli ale vaselor de sange care iriga bratele si picioarele).

De asemenea pot exista boli reumatice, care se manifesta printr-o deterioare a muschiului cardiac si a valvelor cardiace, boli congenitale de inima, adica malformatii in structura inimii, existente inca de la nastere, dar si tromboze venoase profunde si embolii pulmonare, prin formarea de cheaguri de sange in venele de la picioare, care pot ajunge la inimia sau la plamani.

Atacurile cardiace si accidentele vasculare cerebrale sunt, de obicei, evenimente acute si sunt cauzate de un blocaj care impiedica traseul sangelui la nivelul inimii sau creierului. Motivul cel mai frecvent  pentru care se intampla aceste fenomene este acumularea de colesterol pe peretii interiori ai vaselor de sange care alimenteaza inima sau creierul.

De asemenea accidentele vasculare cerebrale mai pot fi cauzate si de sangerarea unui vas de sange din creier sau din cauza cheagurilor de sange.

Cauze

Factori de risc cei mai importanti ai bolilor de inima si ai accidentelor vasculare cerebrale sunt dieta nesanatoasa, lipsa de activitate fizica si consumul de tutun. Comportamentele factorilor de risc sunt responsabile pentru 80% dintre bolile cardiace coronariene si cerebrovasculare.

Alimentatia nesanatoase si sedentarismului pot avea efecte foarte nocive asupra organismului. Aceste efecte pot aparea la persoane care prezinta si factori de risc intermediar, cum ar fi hipertensiunea arteriala, nivelul ridicat al glucozei si al lipidelor din sange si excesul de greutate sau obezitatea.

Alti factori determinanti pot fi reprezentati de schimbarile sociale, economice si culturale, cum sunt globalizarea, urbanizarea si imbatranirea populatiei, dar si saracia si stresul.

Simptome

Simptomele unui atac de cord, spre exemplu, includ durerea sau disconfortul in centrul pieptului, durere sau disconfort la nivelul bratelor, umarului stang sau maxilarului.

Persoana care sufera un atac de cord poate avea dificultati de respiratie, senzatie de rau sau varsaturi, senzatie de slabiciune. Femeile sunt mai susceptibile de a avea dificultati de respiratie, greata, varsaturi si dureri de spate sau la nivelul maxilarului.

Cel mai frecvent simptom al unui accident vascular cerebral este slabiciunea brusca a fetei, a bratului sau a piciorului, de cele mai multe ori, pe o singura parte a corpului. O amorteala a fetei, confuzie si dificultate in vorbire, tulburari ale vederii, dificultati ale mersului, pierderea echilibrului sau dureri de cap severe, lesinul, urmat de stari de inconstienta pot fi alte simptome ale accidentului vascular cerebral.
Persoanele care sesizeaza astfel de simptome, trebuie sa se prezinte de urgenta la medic sau sa solicite asistenta medicala.

 

Afecţiuni gastroenterologice – Boala de reflux gastroesofagian

Gastroenterologia este specialitatea medicala care se ocupa cu preventia, diagnosticul si tratamentul afectiunilor sistemului digestiv (afectiuni gastrointestinale, hepatice, colecistice, pancreatice).

Boala de reflux gastroesofagian este o anomalie a sfincterului esofagian inferior care separa esofagul de stomac. Mai exact,sfincterul esofagian inferior permite sucului gastric si continutului alimentar sa patrunda in esofag.

Boala de reflux esofagian este considerata de specialistii in gastroenterologie o suferinta a lumii moderne, ca urmare a schimbarii stilului de viata, ceea ce a dus la o crestere spectaculoasa a numarului de cazuri in fiecare an. Cresterea numarului pacientilor care sufera de boala de reflux gastroesofagian echivaleaza cu reducerea numarului de ulcere.

Boala de reflux gastroesofagian este de doua tipuri. Cea mai frecventa forma a bolii este cea cu acid pentru ca stomacul se afla in imediata apropiere a esofagului. De asemenea poate exista si esofagita cu bila, esofagita alcalina intalnita mai ales la persoanele care au suferit diverse operatii pe stomac si din care lipseste o bucata din acesta. In aceste conditii dintre distanta dintre duoden si stomac se micsoreaza.

Pentru oamenii de stiinta, boala de reflux gastroesofagian este inca un mister in ceea ce priveste cauzele care determina aparitia acestei afectiuni a tubului digestiv. Cu toate acestea, specialistii cunosc consecintele bolii si cum anume trebuie ea tratata.

Consecintele refluxului in principal se refera la esofagita de reflux pentru ca boala de reflux gastroesofagian in sine poate sa nu aiba si esofagita, adica esofagul sa nu prezinte semne vizibile de suferinta. In aceasta situatie semnele de suferinta sunt microscopice, adica numai o biopsie poate releva faptul ca esofagul sufera din cauza contactului anormal intre acidul clorhidric si mucoasa de acoperire a esofagului. Trebuie spus ca nu doar acidul clorhidric este nociv pentru mucoasa esofagiana, la fel de nociv poate fi si continutul biliar din intestinul subtire.

Cauze

Desi cauzele aparitiei bolii de reflux gastroesofagian nu sunt cunoscute, exista o serie de factori favorizanti. Astfel obezitatea, sarcina la femeile gravide, fumatul, consumul de alimente picante, consumul de bauturi alcoolice si carbogazoase sunt factori de risc importanti.

De asemenea, mancatul inainte de culcare, administrarea unor medicamente, cum ar fi anticonceptionalele favorizeaza boala de reflux gastroesofagian.

Simptome

Pirozisul sau ”jeragaiul”, asa cum este el cunoscut in popor, este cel mai cunoscut simptom in boala de reflux gastroesofagian . Senzatia de arsura retrosternala are un caracter ascendent, pleaca din ”capul pieptului” si uneori urca spre gat.

Unii pacientii pot simti chiar acreala in gura pentru ca acidul clorhidric din stomac ajunge in cavitatea bucala. Acesta este simptomul cel mai obisnuit, dar mai sunt si alte simptome legate de tubul gigestiv. Uneori pacientii inghit greu pentru ca in urma refluxului se produc leziuni in esofag care duc la ingustarea acestui tub care face legatura dintre gura si stomac. Uneori pacientii simt durere in spatele sternului si foarte rar prezinta simptome care nu tin de tubul digestiv , asa numitele manifestari extradigestive, tuse, raguseala pentru ca in timpul noptii sucul gastric intra in laringe si produce inflmarea laringelui.